Realizarea unei diagrame (II)

În postarea de ieri am arătat cum se poate realiza diagrama unor date privind umiditatea din 30 de plante de grâu. Astăzi voi arăta un alt mod de reprezentare a acestor date. În lecția 5 am arătat o modalitate prin care putem afla numărul de intervale pentru datele obținute in urma unor măsurători. Acolo am pus un tabel (cf. Ceapoiu):

fig02Deci pentru mai puțin de 50 de observații nu se recomandă folosirea reprezentării frecvențelor pe intervale. Totuși pentru prezentarea metodei voi folosi acest gen de reprezentare. Voi lua 6 clase pentru intervale.

La primul pas vom calcula amplitudinea datelor (diferența dintre valoarea maximă și valoarea minimă).

fig19

Deci vom lua intervalul de lungime 0,7 (amplitudinea/6). Deci vom avea următoarele intervale:

fig20

Pentru a calcula frecvențele corewspunzătoare fiecărui interval vom folosi funcția FREQUENCY (pentru a vedea utilizarea acestei funcții vedeți postarea de prezentare a acestei funcții). Vom obține următorul tabel:

fig21

Cu ajutorul acestor date vom face diagrama. Vom selecta blocul de celule de la A1 la B7. Vom da clic pe icon-ul chart fig22 și va apărea fereastra corespunzătoare primul pas din algoritmul de realizare a diagramei:

fig23

La Pasul 2 nu trebuie să modificăm ceva, deci vom merge la pasul 3. Aici vom debifa opțiunea de afișare a legendei (avem o singură serie de numere), iar la opțiunea Data Table vom bifa opțiunea Show Data Table.

fig24

La pasul 4 vom alege din nou opțiunea de afișare a diagramei pe o foaie separată. vom obține următoarea reprezentare:

fig25

Desigur puteam alege la pasul 1 și reprezentarea de tip linie.

Reclame

5 gânduri despre „Realizarea unei diagrame (II)

  1. Pingback: Aplicația 04 – simetria și boltirea | Biostatistică intuitivă

  2. Pingback: Metode de eliminare a componentelor (II) | Etude stat fr

  3. Pingback: Aplicație 05 – distribuția frecvențelor (II) | Biostatistică intuitivă

  4. Pingback: Diagrame realizate pornind de la o bază de date (I) | Biostatistică intuitivă și informatică

  5. Pingback: Metode de eliminare a componentelor (I) | Etude stat fr

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s