Ce rost are statistica?

grauÎmi plac întrebările directe. (O întrebare indirectă ar fi fost: de este utilă statistica în agricultură?). Un răspuns direct ar fi: nu are nici un rost statistica, atunci când, în cercetare avem destui bani şi destul timp. Dacă, de exemplu vrem să aflăm înălţimea plantei de grâu şi avem destul timp, e suficient să luăm o ruletă şi să măsurăm, spic cu spic, înălţimea tuturor plantelor. Apoi calculăm media măsurătorilor (presupunând că noţiunea de medie nu ar ţine de statistică). Pare un pic imposibil, nu?

2013_09_01Un alt lucru cu care nu sunt de acord cei care contestă statistica este: cum adică să spui un lucru despre o mulţime luând doar o mică parte din ea?  Am să dau un exemplu. Dacă avem o farfurie cu supă, şi vrem să vedem dacă supa e fierbinte, trebuie să mâncăm/bem toată supa sau e suficient să gustăm un pic din ea? Din punct de vedere al temperaturii, ceea ce vom simţi gustând intr-o lingură va fi apropiat de temperatura superi din farfurie. Cantitatea din lingură este reprezentativă, din punct de vedere al temperaturii, pentru conţinutul farufuriei de supă. De aceea nu orice parte luată dintr-o mulţime ne poate da informaţii corecte despre acea mulţime. (despre noţiunea de eşantion voi scrie într-o postare viitoare).

În final voi vorbi de o altă acuzaţie ce se aduce statisticii. Se spune că se poate demonstra orice cu statistica. Un răspuns a fost dat de R. Fisher acum aproape 100 de ani: cu statistica prost aplicată se poate demonstra orice. Acum câţiva ani cineva, într-o emisiune televizată, încercând să arate inutilitatea statisticii (cu trimitere la sondajele politice) spunea: eu mănânc două pâini şi altul nu mănâncă nimic. In medie amândoi ne-am săturat. Aici apar două probleme: 1) acel mit prin care dacă am folosit un indicator statistic înseamnă că „am făcut statistică” şi 2) definirea mediului de analizat. Să dezvolt un pic a doua idee: atunci când vrea să aplic un indicator statistic  trebuie să mă asigur că am măsurat elemente ale aceleaşi mulţimi (mai ţineţi minte problema din clasele primare în care se întinde o capcană elevilor prin întrebarea: cât fac, de exemplu, cinci mere şi cu trei găini? şi elevul răspunde opt, la care învăţătoarea spune opt ce?). În cazul prezentat mai înainte de a face media trebuie să analizăm două lucruri. 1) Dacă cei doi fac parte din aceeaşi populaţie şi 2) Conceptul de sătul este acelaşi pentru toţi.

De multe ori ni se pare că anumite lucruri ar fi într-un fel, că după un timp aceste lucruri să le judecăm altfel. Dacă e vorba de senzaţii, emoţii se numeşte experienţă de viaţă. Dacă însă folosim aceasta într-un proces de producţie se numeşte pierdere. Iar ca să dau un prim săpuns la întrebarea din titlu am să spun că un rol al statisticii este de a ajuta să construim o structură pe baza căreia să putem lua nişte decizii cât se poate de corecte.

Reclame

Un gând despre „Ce rost are statistica?

  1. Pingback: Rolul statisticianului într-o cercetare științifică | Biostatistică intuitivă și informatică

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s